Nicolae Ciucă, cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România.
Astăzi ne revine nouă responsabilitatea de a menţine unitatea de eforturi pentru a susţine Republica Moldova cu tot ceea ce este necesar pe drumul său european, pentru a se desprinde definitiv din influenţa nefastă a Rusiei şi a consemna pe deplin lichidarea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, înţelegerea ruşinoasă între cei doi criminali ai secolului trecut, Hitler şi Stalin.
”Istoria ne învaţă că agresiunea militară, dominaţia ilegitimă şi discriminarea naţiunilor nu pot dăinui. Ne-o dovedesc aspiraţiile dintotdeauna ale popoarelor, inclusiv ale poporului român, de a trăi liber, demn, unit şi democratic. Iar acestea îşi găsesc cea mai concretă expresie în Marea Unire din 1918, începută la 27 martie cu revenirea Basarabiei la patria mamă, România.
Unirea a fost votată în şedinţa Sfatului Ţării la care a participat premierul de atunci al României, Alexandru Marghiloman
Ruptă din principatul Moldovei de peste 100 de ani, în 1812, de către Imperiul Ţarist, Basarabia a arătat cât de puternic au putut dăinui spiritul românesc şi o majoritate românească, în ciuda rusificării forţate. Atunci, în condiţiile vitrege ale Primului Război Mondial, când România lupta împotriva a trei mari imperii, s-a văzut foarte clar dorinţa românilor basarabeni de a trăi liberi şi de a se uni cu Ţara”, spune premierul în mesaj.
Nicolae Ciucă arată că ”revoluţiile din februarie şi octombrie 1917 au creat spaţiul pentru ca identitatea românească a Basarabiei să se reafirme şi ca românii basarabeni să-şi creeze propriile structuri reprezentative şi de conducere, între care Sfatul Ţării, care a condus Basarabia legitim şi legal, după transferul real al puterii din partea guvernatorilor ruşi, din noiembrie 1917.
Paşii spre Unire s-au făcut într-o manifestare deplină a principiului autodeterminării popoarelor, cu larga susţinere publică a tuturor cetăţenilor, în acţiuni recunoscute internaţional care au culminat prin Unirea Basarabiei cu România, votată în şedinţa Sfatului Ţării la care a participat premierul de atunci al României, Alexandru Marghiloman”.
”Ion Inculeţ, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu, Pantelimon Halippa, Constantin Stere sunt numele fruntaşilor români care au determinat unirea. Şi care au arătat că nici un Imperiu nu poate dăinui. Basarabia a revenit, atunci, la România, după 106 ani. Avea să fie din nou răpită în 1940, printr-un act ilegal şi samavolnic, ascuns într-un protocol secret al Pactului Ribbentrop-Molotov.
(…) O dovedeşte, astăzi, prin războiul de agresiune pe scară largă împotriva Ucrainei”, a afirmat Ciucă cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România.
Omagiu celor care au realizat Unirea Basarabiei cu România
Premierul declară că ”aducem astăzi un omagiu celor care au realizat Unirea Basarabiei cu România şi au deschis calea Marii Uniri la câteva zile de la promulgarea la Chişinău a legii ce consfinţeşte adevărul istoric al limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova”.
Astăzi ne revine nouă responsabilitatea, spune premierul, de a menţine unitatea de eforturi pentru a susţine Republica Moldova cu tot ceea ce este necesar pe drumul său european, pentru a se desprinde definitiv din influenţa nefastă a Rusiei şi a consemna pe deplin lichidarea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, înţelegerea ruşinoasă între cei doi criminali ai secolului trecut, Hitler şi Stalin.
