Pentru că zi de zi pierdem ore bune în trafic, Comisia Europeană a elaborat o strategie care are la bază conceptul unui urbanist columbian, profesor la Sorbona, numit ”orașul de 15 minute”.
Pe scurt, oamenii ar trebui sprijiniți să ajungă cât mai repede la școală, magazin, piață, medic ori la locul de muncă. Pentru asta, administrațiile locale ar trebui să ne asigure infrastructura necesară, iar cartierele noi să fie construite după acest model.
Asta implică construirea de noi centre urbane și restructurarea celor existente. Elementele cheie sunt: proximitatea locurilor necesare, participarea locală în luarea deciziilor, un oraș mai verde și altele asemenea.
În România, există și un proiect de lege în acest sens, care așteaptă să intre la vot
Un grup de aproape 100 de primari din întreaga lume a adoptat ideea în încercarea de a o transpune în practică, iar planurile par să fi accelerat după pandemie.
Orașul de 15 minute a fost, spre exemplu, o temă a campaniei electorale de succes a primăriței Parisului, Anne Hidalgo, în 2020. Ideea este atrăgătoare prin simplitatea ei: pune oamenii și mediul în centrul planificării urbane, observă Christopher Patterson și Lance Barrie, profesori la Universitatea Wollongong, din Australia, într-o analiză pentru site-ul The Conversation.
Totuși, ideea orașului de 15 minute are contestatari peste tot în lume. Recent, inițiatorul Carlos Moreno a primit amenințări, inclusiv cu moartea, din partea conspiraționiștilor și a simpatizanților de extremă dreapta, care au spus că propunerea sa este lipsită de sens și doar îi limitează pe oameni.
În România există un proiect de lege care face referire la teoria lui Moreno. Dacă va trece de Parlament, ar implica în viitor construirea de centre urbane după anumite reguli și restructurarea celor existente.
Proiectul de lege „privind mobilitatea urbană durabilă” inițiat de Guvernul Nicolae Ciucă urmărește să instituie un control total al statului asupra modului în care cetățenii se deplasează în orașe, ba chiar și asupra spațiului de locuit și numărul de rezidenți la hectar.
Proiectul a fost pus în circuitul parlamentar și adoptat de Senat în februarie 2023, zilele acestea fiind în discuția comisiilor Camerei Deputaților. Legea expune, chiar de la Capitolul 1, principiile care stau la baza acestui act. Printre acestea, la art.4, la punctul f) găsim „încurajarea utilizării transportului alternativ în detrimentul autovehiculelor personale”, iar la punctul e ) „dezvoltarea orientată spre transport public – corelarea modalităților de transport cu densitatea urbană”, mentionează R3Media, citat de ziuanews.ro.
