Într-un nou studiu, genetica și arheologia se combină pentru a ne dezvălui originile străvechi ale primului animal de povară al omenirii.
Despre măgarul ca vietate vorbim astăzi deși istoria lui este lungă și variată.
Măgarul este un personaj cheie în istoria omenirii. Odată venerat, animalul a fost și obiect de batjocură, încât cuvântul “asin” – derivat din latinescul asinus, care înseamnă “ca un măgar sau un măgar” – înseamnă “prost”.
Dar măgarii și munca măgarilor sunt esențiale pentru mijloacele de trai ale oamenilor din țările în curs de dezvoltare, iar în alte părți ale lumii, măgarii au dispărut aproape complet.
Iată că acum măgarii sunt protagoniștii unui nou studiu genetic important publicat în revista Science; Peter Mitchell, un arheolog de la Oxford care nu a fost implicat în proiect, l-a numit “cel mai cuprinzător studiu de genomică a măgarilor de până acum”.
Ce spune studiul
Cercetători din 37 de laboratoare din întreaga lume au analizat genomul a 207 măgari moderni, care trăiesc în 31 de țări. De asemenea, au secvențiat ADN-ul din scheletele a 31 de măgari timpurii, dintre care unele datează de acum 4.500 de ani.
"Cred că pur și simplu am uitat importanța acestui animal, fiind probabil spulberat de impactul pe care l-a avut vărul său apropiat, calul", a declarat Ludovic Orlando, director al Centrului de Antropobiologie și Genomică din Toulouse, Franța.
Măgarul străvechi a fost domesticit și drestat, mai spune specialistul. Și aceasta se vede în oasele încovoiate și deteriorate, descoperite de arheologi, de-a lungul timpului. Un amplu material poate fi citit în ediția de joi, 16 martie 2023, la New York Times.
”Munca noastră relevă faptul că relația noastră cu acest animal merge foarte departe în timp. Acest lucru ar trebui să ne ajute să ne dăm seama de nenumăratele servicii pe care le-au oferit omenirii”, mai spune cercetătorul, în concluzia finală a studiiului menționat.
