O vizită la Kiev poate avea loc doar dacă merge și la Moscova a insistat Papa Francisc în timpul unui interviu.
Într-un interviu acordat astăzi, sâmbătă, 11 martie, ziarului argentinian La Nacion, Papa Francisc a declarat că Vaticanul ia anumite măsuri diplomatice în legătură cu situația actuală din Ucraina. “În acest moment, Vaticanul face mai multe demersuri diplomatice pentru a vedea dacă se poate face ceva”, a declarat el pentru publicația de știri.
Totodată, Papa a subliniat că Vaticanul nu are un plan de pace, dar că există “dorința de a servi lumea”. De asemenea, suveranul pontif a dezvăluit că nu știe dacă va avea loc o întâlnire între președinții rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.
Cu toate acestea, a subliniat el, o reuniune a delegaților mondiali cu această ocazie era foarte posibilă. De asemenea, el a menționat că este pregătit să meargă la Kiev, dar numai cu condiția ca în cadrul aceleiași călătorii să meargă și la Moscova.
Anterior, Papa Francisc a declarat că “interesele imperiale” ale diferitelor țări sunt implicate în conflictul din Ucraina. De asemenea, el și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu Vladimir Putin, numindu-l un “om cultivat”.
Despre Papa Francisc
Jorge Mario Bergoglio s-a născut în Buenos Aires într-o familie de emigranți italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată italian. A studiat chimia la Buenos Aires, apoi a urmat cursurile seminarului din cartierul Villa Devoto (Buenos Aires).
La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde a obținut licența în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel (Buenos Aires), apoi a predat literatură și psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe și la Colegio del Salvador din Buenos Aires.
Unul din formatorii spirituali ai lui Bergoglio a fost preotul greco-catolic Ștefan Czmil, refugiat din Ucraina, care l-a inițiat în spiritualitatea creștină răsăriteană.
La conclavul din 2005 Bergoglio a obținut în conformitate cu informațiile din presă, care se bazează pe declarațiile anonime ale unui cardinal, zece voturi în primul tur de scrutin, 35 în al doilea și 40 în al treilea.
